Thursday 22 July 2010

Timpii nostri,timpii mei



Da...si te privesc,si-n minte-mi conturez o poveste de viitor ce ar vrea sa ne gaseasca poate in aceeasi ceasca,de ceai verde si macese,plutind pe un cub de gheata.
Dar acum..ah,tu,ce viata!
Ce nedrept!Timpul ar vrea,vantul e-mpotriva mea.Si valsand doar uneori,imi aduce trei fiori.Mi te poarta-n fata serii cinci secunde,si apoi fuge,si fugind cu tine,fura ganduri si suspine.Si te ia,ducand departe amintirea dintr-o noapte.
Dar imi amintesc acum...tu pe perna,iar eu scrum.
Mi te-aduce-n pragul verii,dar apoi pleci rascolit.Si apari in sanul serii,cand eu nu voi fi venit.
Stii.Si poate de aceea,mai eviti sa ma revezi.Stiu,iti inteleg ideea,dar nici tu nu o-ntelegi.
Sincer,e-o prostie mare.Sincer,poate sunt ca el.Sunt ca vantul.Cateodata nu ai vrea sa dai de el.
Inteleg.Chiar foarte bine!Poate nu o spun direct,dar citeste printre randuri,si apoi am sa astept.
Inca o bataie rece,cu adierea sa revii,hai priveste-ma ca cerul ce nu pot sa il ating!
Ah,tu nu esti bolta mare!Poate doar asa te tin...port in suflet si in mare,doar ca sa ma mai alin.
Chiar as vrea ca intr-o seara,cand o simti,sa nu-i rezisti.
Dar egoul tau e-oceanul,si nici tu nu stii ce vrei.
Si chiar daca bat iar campii,si tu stii ca nu-i asa cum am povestit in cantec,ramai doar tu muza mea.
Sa te scriu in trei cuvinte:soare,curva si pian.
Stii,n-am indraznit prea multe,dar de vroiai,indrazneam!
Mi-am frant ultima mea nota,ce a spart zece octave!
Pentru tine,slaba fata,pentru tine-n trei silabe..
Dar vointa tot te fura.Chiar de-ai vrea,n-ai vrea asa!
Si nu vrei sa vrei ca tine,tu vrei doar sa vrei ca ei!
Sa nu le inseli asteptarea.Dar de mine?Ce sa zic,m-ai inselat cu-o suflare,si mi-ai spus ca a murit.
Poate doar o spun asa..pentru mine.Dar nu cred,nu si nu pot sa te cred!Si nu vreau!Nu m-amagesc!Stii ca nu traiesc asa,dar eu cred ca-i tot acolo.
Nu e in inima ta,dar e legata de ea.
Sta,se zbate,zece tonuri..Pe acelasi ritm auster,e inlantuit-acolo,si n-o sa-i dea drumul.Sper.
Si la fiecare tuse seaca,si stranut,si geamat gri,sa ma porti orice ai fi!
Te-ndragesc fiinta speriata,te iubesc ca si atunci.
Nu vreau sa uit niciodata,c-am iubit durerea.Dulci.
Dulci au fost atunci chiar toate.Si-as mai vrea sa gust din nou.
Am inteles.Nu se poate.Si doar din curiozitate.
De vreodat-ai vrea sa stii,nu am trecut peste toate.
Toate sunt inca aici.Poate esti in alte timpuri.
Eu traiesc,acelasi timp.Acul ceasului statornic,a ramas chiar neclintit.
Si secunda mea cea draga,ah,si astazi mi-a murit!
Si incerc sa-mi port trecutul,din trecut pana-n prezent!
Si de crezi ca imi e bine..priveste prezentul meu!
Chiar crezi ca imi este bine?Nu mi-e bine,imi e rau!

No comments:

Post a Comment