Thursday 22 July 2010

Ingerul meu



Si poate doar in mintea mea te pot numi asa.Si doar eu te-as mai compara,asa cum fac mereu.
Ingerul meu!
Dar m-ai ranit in zborul tau grabit,ai fost cancer in carne si oase.Si m-ai vazut,si mi-ai zambit.
Si ti-am deschis poarta cu drag.Si ai pasit in a mea viata,si mi-ai furat intelepciunea.
Dar tie nu ti-e de folos.Ai imprastiat-o-n trei directii.
Acum eu te astept.
Si o sa-mi cante flaut singur,si pletele se vor deschide.
Mi-ai luat si pielea de pe os!
Si ce-ti ceream,faceai pe dos!
Cancer grabit!
Si crestetul va tremura,si chiar din fiecare colt,voi incerca sa ma mai tin.
Voi sta in colt.Am sa te tin,dar fruntea ca un lemn de foc,in loc de aschii,si in loc...se va rida la fel ca ei.Obrajii mei.
Barbia se va ascuti,si n-o voi putea sprijini cu palma ce se va fi frant.
Iar nasul se va-ncovoia.In ochii mei te vei vedea,asa cum ai fost si atunci.
Cand ai intrat in viata mea,si m-ai zdrobit.
Iar sunetul ce in urechi,imi va aluneca mai greu,mirosul ce nu-l mai resping.Ingerul meu!
Iar genele vor cadea greu...Si grote voi avea pe piept.Si ca o balta de noroi,eu te astept!
Iar inainte sa clipesc,de tine imi voi aminti.
Si doar oftand imi voi sopti ca te iubesc.
Esti negru,si esti crud,elen.Semeni cu ei.
Dar nu pot sa te uit usor.Ingerul meu!
Nu vreau sa ma fortez acum..nu are rost,dar nu-i nimic.
Si stiu ca ai sa fii mereu.Mereu asa.
Asa cum pentru prima oara,tu mi-ai atras atentia.
N-am sa te uit.Desi as vrea.
Imi e usor,imi este greu.
Tu esti acelasi,eu sunt eu.
Si-n veci te voi numi mereu,ingerul meu!

No comments:

Post a Comment