Fugi

Fugi,te rog nu te uita in spate,fugi
Promite-mi ca inapoi n-ai sa ajungi.
Fugi,si spune-mi ca te lasa toate,
Fugi,acum cat poti tu de departe.
Si te rog fugi,acum pana nu te mai lasa,
Te rog fugi,si nu te mai intoarce-acasa.
Si acum fugi,nu te opri e-un gust amar-
Fugi,si-ajungi in lume ca un far.
Hai fugi,lasa-ma pentru-a mia oara,
Hai fugi,pe drum aprinde-ti o tigara.
Fugi,caci toate te ajung din urma,
Cand fugi,vin toate dupa tine-n turma
Fugi,necazurile te urmeaza din trecut
Fugi,si pasul am sa ti-l ascult.
Fugi,caci doar te trecutul te vegheaza,
Hai fugi,iar mintea-ti fuge si viseaza.
Fugi,stiu,fugi de mine,nu te-ascunde-
Te voi privi fugind ca sa imi pot aduce-aminte
De ziua-n care ai pasit in sufletul meu astru,
Atunci soarele stralucea pe cerul cel albastru.
Fugi,si totu-n jur ramane negru,
Fugi, in lume ca un gand celebru.
Fugi,e tot ce ti-a ramas de-acum.
Fugi,si fiecare gand e-un drum.
Fugi,nu e solutia cea mai desteapta,
Fugi,caci cei din urma inca te asteapta.
Dar totusi fugi,si stii ca nu te poti opri,
Fugi,de tot ce te-ar putea rani.
Fugi,amana-ti viitorul pe maine,
Caci vei prins,si inrobit ca si un caine.
Fugi,ca vulturul deasupra marii,
Fugi,pe aripile disperarii.
Fugi,ne intalnim pe-un pod aburind,
Fugi,si ne vom intalni fugind.

Cu dispret

Tu esti amarul dintre perne,
Tu esti o dama prinsa-n lanturi.
Si doar cu ura se asterne
Amorul si te prinde-n laturi.


Sa nu te superi,soare negru,
Ca te numesc in mii de feluri!
Si vorbele ce-ti spun se duc,
Si se prefac in alte teluri.

Esti steaua ce rasare ziua,
Esti ca un vultur fara gheare-
Cazi in cerneala,si-mi strici rima,
Si-n viata esti o curva mare!

Nici n-ai idee cate patimi,
Si doar cu lacrimi mangai rana-
Si peste rana pun doar lacrimi.
Ce trista-i poza,dar si rama.


As vrea sa-ti amintesti ca nouri
Mi s-adunau printre priviri
Cand te vedeam,si mii de doruri
A unei jalnice iubiri.

Adu-ti amintea ca urechea
Imi suspina cand ii vorbeai.
Adu-ti aminte ca trsitetea
Ce-o aduceai,doar tu mi-o luai!



Si poate nu-ti mai amintesti,
Caci pentru tine-s zile negre.
Am fost o negura-n povesti,
Si tot nisipul dintre perle!

Am fost o stanca-n al tau drum,
Si-un chin doar pentru al tau zambet
Si ti-am lasat pe perne scrum,
Pe canapea un loc si-un zambet.

Si daca nu-ti mai amintesti,
Ams a aduc cu mine frunze!
Si doar in timp ce ma privesti,
Voi scrie cu sange pe buze:

"Ramai iubirea dintre plopi,
Ramai cu bine,luna gri!
Ramai durerea mea din ochi-
Ramai acum,oricine-ai fi.

Nu-ti amintesti,ramai in munti!
Ramai la gatul ei basma.
Oh,dar te rog sa nu ma uiti!
Ramai,dezamagirea mea..."

Ramas bun

Ah,mama,unde esti acum?Si-acum mai ratacesc pe-acelasi drum!
Sunt zile de cand nu m-ai strans la piept,
Si in lumina eu ma sting incet..

Ah,mama,si cand vei pleca
Cine ma va mai alina?Si cine imi va mangaia geana insangerata,
Cand eu si peste ani voi fi o biata fata?

Si cu emotii scriu aceste randuri,
Si doar cu teama adun aceste ganduri,
Ca niste plicuri si inchid sertarul.
Ce-amara-mi este gura.Dar unde e paharul?


Pe usa sufletului meu e-nscris acum cu sange
O poezie,iar in piept si inima imi plange!
La poarta sufletului meu am pus in colt un lacat,
Iar cheile le-am aruncat,durerii sa-i pun capat.

Acum,mai rece ca un mort,mai tare ca o stanca,
Mai zgrumturoasa ca un trunchi,mai jos decat pamantul,
Si mai murdar decat noroiul,iar guta stramba canta
Mai imprastiat decat nisipul,mai repede ca vantul.

Mai rece ca zapada-n mai,mai negru decat noaptea,
E gandul meu acum.Mai departe de luna,
Mai limpede ca roua,mai proasta decat cartea,
Mai rumena ca ceara,agera ca o puma.

Mai suparat ca focul,si dulce ca zefirul,
Ametitor calvar,si mi se rupe firul.
Ah,mama,parca e-n zadar,
Si totul se duce pe-un zar

Atunci cand viata-i scurta.Iar cerul imi e martor,
Si e oglinda unei vieti,si chiar a milioane.
Si il privesc.Si din tacut in orator
Mi-a spus povestea tuturor,si destramand icoane

Am inteles ca dintre toti,eu patimesc mai bine
Ah,mama,ce samanta rea a poticnit in tine!
Si-acum in lume sa ma-ngrop pe sub asfaltul rece,
Si-am invatat doar din trecut.Acum doar timpul trece!

Joc

De ce sa spun ca am pierdut cand viata nu-i un joc?
De ce sa privesc inainte cand simt ca stau in loc?Si cum sa pot zambi acum,cand zambetu-mi e-n joc?
Si ma declar un pierzator doar pentru ca nu am noroc!

Si cum sa sper cand acum stiu ca n-ai iubit deloc?
Si cum sa iti vorbesc din nou cand vreau sa uit de tot?Si cum sa imi aprind tigara cand n-am in mana foc?
Il port in suflet.Sa-l deschid din nou acum nu pot!

Adorm cu greu cu sete-n gand si-apoi
Tot ce era frumos acum e dor gunoi!Si ma trezesc ascuns sub frunze de altoi.
Arunc cu ploaie si cu stele-apoi in voi!

Singur

Acum doar singur vreau sa fiu,
Ca un cadavru-n-ntr-un sicriu.
Ca pasarea cin cer ce fuge,
Ca rastignitul de pe cruce.

Ca orice animal salbatic,
Si ca izvorul singuratic.
Ca floarea cea mai egoista,
Ca steaua cea stinsa si trista.


Toti m-au lasat sa-nghit nisip,
Si cad in gropi,si sunt un mit.
Si chiar de nu stiu sa innot,
Si chiar de n-am avut noroc


Ei m-au impins in mari de foc,
Si ori am stat mereu in loc,
Ori de m-am scufundat de tot-
Dar printre ei n-am avut loc!


Ah ce amar,dulce abandonare-
Si singur m-am ranit,si inca doare!
Dar ce tirani in jur se adunau,
Plangeam si-ngenuncheam,iar ei radeau!

Si s-au hranit cu a me asuferinta,
Cu umilinta si cu neputiinta.
Si am priveau aievea cu mandrie,
Si-n realitate,tot cu miselie!


V-am adorat,fiinte nemuritoare,
Cu adorarea unui gand ce moare!

Sunt fila ce au rupt-o-ai tai din cartea
Ce ti-o citeau inainte de noaptea
Ce-avea sa vina,si parca-ti spuneai
Chiar inainte sa adormi si te culcai,


Gandind ca ceva a lipsit din carte,
Si tot asa in fiecare noapte.
Dar fila mea era-nscrisa cu lacrimi,
Cu foc,cu sange,si cu zece patimi!

Nu incerca sa cauti intelesul noptii,
Si nu te lasa frant in pumnul sortii!
As vrea sa scriu un gand mai optimist,
Dar doar stiloul meu este prea trist...

Trecut

Tin in palme tot trecutul,
Si ma lupt in gand cu timpul!
Strang pumnii,sa nu pierd vreo amintire!
Soapte,zambete curate,si prima dezamagire...

Ai fost tu!Si-am sapat in rani adanci,
Nu in pamant.Pentru tine am sapat in stanci!
Spun,ora trece ca minutul,
Iar minutul ca un an,si timpul

Sta in loc ca pasul tau ce-arata
Drumul pe care m-am pierdut atunci ca niciodata.
Si mana ta,simt ca-i asa departe!
De tine,doar tu si lumea-ntreaga ma desparte!

Privirea ta,e-acum atat de rece.
Ma lupt cu timpul in zadar,caci numai timpul trece,
Peste mine!Peste tot ce simt acum,
Din tigara ce-am aprins-o acum a ramas doar scrum.

Gura ta..e ca paharul dulce,
Ce-l sorb cu-atat nesat cand simt ca nu pot duce
Inca una.Si-apoi inc-o lovitura.
Te privesc.As vrea acum sa pot sa iti gust din gura.

Tot amarul,as vrea sa il innec in piept!
Stau si zac cu trupul rece,si tu te intrebi ce-astept.
Dac-ai sti..ca-s gat-acum,chiar de ultima suflare,
Umbra ta ce-mi tine frig,si lumina,acum ma doare!

Intamplator

Am plecat spre casa,am intrat in bloc:
Pe usa lui scria "intre doar daca n-ai noroc!".
Erau trei necunoscuti la mine in scara,
I-am privit indiferent,si le-am luat o tigara.

M-au privit putin uimiti,m-am asezat pe-o treapta.
Caci doar la mine acasa e cineva care m-asteapta.
Priveam in pamant,si numaram inca o luna,
Ma gandeam ca nici acum nimeni n-o sa-mi spuna "Buna!"...

M-am intins pe pat,mii de ganduri ma-ncolteau,
Si am scris aceste randuri,si-apoi altele veneau!
Va fi prima promisiune ce o voi urma,
Ti-am iertat eu multe-asta nu ti-o pot ierta!